Ideea din spatele modelului norvegian este asistența medicală complexă și completă.
Acest lucru implicând faptul că, personalul medical are în vedere omul în întregime și are grijă de toate nevoile unui pacient. Pentru a implementa acest lucru, participarea asistenților medicali este esențială. Asta înseamnă că asistenții medicali, în Norvegia, efectuează sarcini combinate, precum: rutina de dimineața, gestionarea unei secții și administrarea tratamentului medicamentos, alături de serviciul medical.
Chiar dacă, și în Norvegia, medicul este cel care are responsabilitatea superioară, asistenții medicali și medicii interacționează la un nivel apropiat. În multe circumstanțe, medicul întreabă asistentul medical despre ce crede el / ea că ar fi tratamentul potrivit pentru un pacient. Acest lucru se numește ”găsirea soluțiilor în echipă, pentru bunăstarea pacientului! și este într-adevăr piesa de rezistență în sistemul sanitar norvegian.
Combinarea serviciilor unei secții este reprezentativă pentru modelul norvegian. Se muncește în echipă și toată lumea efectuează același sarcini; în plus, asistenții medicali au o responsabilitate extinsă, spre exemplu vizitele la medic, gestionarea medicamentelor, etc.
Distribuirea sarcinilor se petrece în timpul schimbului de tură, atunci când se vor distribui sarcinile fiecărui individ. Când toate sarcinile vor fi finalizate, se va lua o pauză / prânzul. Toți se ajută reciproc. Numărul angajaților care lucrează cu un grup de pacienți depinde de tipul de diagnostic al acestora, dar și de nivel de ajutor de care are nevoie fiecare pacient. Putem avea nevoie de un număr de 5 angajați / pacient, la aproximativ 4-5 pacienți / personal medical.
De exemplu, dacă avem o secție cu 10 pacienți, numărul de angajați va fi 4 pentru tura de zi, 3 pentru tura de seară și 1 angajat pentru tura de noapte. Acest lucru se poate modifica, în funcție de provocările pacienților care ar putea să apară pe secție. Se lucrează cu oameni, prin urmare cei care sunt la un azil de bătrâni / centru de îngrijire, de regulă vor locui acolo până în momentul decesului. Prin urmare, fiecare pacient în parte va avea nevoie de tot mai multe resurse, în special cei care vor avea o stare de sănătate gravă. În unitățile de îngrijire paliativă, personalul va fi adesea 1 la 1.
Toți angajații sunt implicați în a decide structura modelului de operare
Este important ca toți angajații care lucrează îndeaproape cu pacienții să fie consultați cu privire la timpul petrecut la fiecare pacient în parte. Toți cei care lucrează vor participa activ la promovarea unui mediu de lucru plăcut în cadrul centrului de îngrijire, în așa fel încât angajații și pacienții să se simtă bine și împreună să simtă că acest loc reprezintă un mediu plăcut, în care poți trăi și primi în orice moment servicii medicale de înaltă calitate.
Totul se documentează în Norvegia, chiar și ceea ce nu se pune în aplicare, în cazul în care pacientul decide în acest sens. Documentația este electronică, se semnează jurnalul în mod electronic.
Având în vedere că centrul partener trebuie să fie un centru de pregătire pentru asisdenți medicali înscriși în programul „A1 Care”, majoritatea angajaților din fiecare secție ar trebui să fie asistenți medicali. Norma de personal este stabilită, în cele din urmă, în funcție de diagnosticele și de numărul serviciilor de care pacienții au nevoie la fiecare secție.
Centrul de îngrijire partener reprezintă un ”teren de antrenament” pentru asistenții medicali care se află în perioada de pregătire. Acest lucru înseamnă că trebuie să ne asigurăm de faptul că există suficienți asistenți medicali calificați, astfel încât cei care vor face practică la azil / centru, vor avea parte de îndrumători (asistenți medicali cu experiență care să poată împărtăși studenților competențe de nivel superior).
Având în vedere că centrul de îngrijire reprezintă pentru „A1 Care” un partener pe termen lung în recrutarea asistenților medicali generaliști pentru Norvegia, acest lucru va antrena, în fiecare an, un număr mare de studenți interesați, care vor dori să facă practică la sediul respectiv, prin urmare modelul norvegian trebuie aplicat ți urmat. Modelul de operare pe care ni-l dorim este unul unitar, cât mai asemănător cu modelul norvegian. Este important ca acest lucru să fie înțeles și aplicat de toată lumea din organizație.
Asistentul medical cu rol de ghid, care va veni să lucreze în centrul de îngrijire o va face la fel cum a lucrat în Norvegia. Avantajul este că aceasta poate să împărtășească competențele sale, atât studenților, cât și angajaților actuali, care nu au mai fost în Norvegia.
Deschiderea înspre o astfel de colaborare va avea un impact semnificativ, cu efecte pozitive, vizibile la toate nivelele organizației.